Your Business Needs Fresh Ideas?
We work for your Profit
More Website Templates at TemplateMonster.com!

Chimie organica

Tehnologia de fabricare a biscuitilor
 
Notiuni introductive:            Importanta biscuitilor in alimentatie, Clasificare
Procesul tehnologic:
 
 
Importanta biscuitilor in alimentatie-Ce sunt biscuitii?
    In asigurarea necesitatilor de hrana ale omului produsele obtinute pe baza de cereale au ocupat de-a lungul istoriei si mai detin si astazi un rol important.
 
   Biscuitii sunt produse mici coapte, realizate în principal din făină, zahăr şi grăsimi. Ele au de obicei un conţinut de umiditate mai mic de 4%, iar atunci când sunt ambalate pot avea termen de valabiltate şase luni sau mai mult. Consumatorilor nu le plac biscuitii rupti şi nici cei care au fost copti prea mult sau cei cruzi. Biscuitii sunt fabricati în multe forme şi mărimi ,şi după coacere, acestia pot fi acoperiti cu ciocolată, prinsi cu o umplutură pe bază de grăsime sau alte adăugiri plăcut aromate.
 
Cum se fabrica biscuitii?
 
Biscuitii sunt un tip tradiţional de patiserie, care au fost, şi pot fi în continuare, fabricati într-o bucătărie internă. Acum, acestia sunt realizati în mare parte în fabrici de producţie mari. Aceste fabrici sunt mari şi complexe şi implică operatii mecanice considerabile. Formarea, coacerea şi ambalarea sunt în mare măsură operaţii continue, dar  măsurarea ingredientelor şi amestecarea aluatului se face de obicei pe loturi.
Există un grad ridicat de mecanizare în industria de biscuiti, dar în prezent, există foarte puţine fabrici de producţie complet automatizate. Acest lucru înseamnă că există un grad ridicat de dependenţă asupra operatorilor pentru a porni şi a controla instalaţiile de producţie. Este esenţial ca operatorii sa fie calificaţi în sarcinile pe care trebuie să le facă şi acest lucru implică o responsabilitate pentru calitatea produsului. Ca parte a formării lor, ei trebuie să ştie despre componente şi rolul lor în fabricarea biscuitilor. Ei trebuie să fie conştienţi de potenţialele variatii de calitate a ingredientelor şi semnificaţia acestora.
 
Clasificarea biscuitilor si proprietatile acestora
 
  Productia de biscuiti cuprinde o mare varietate de sortimente care se pot grupa,dupa criterii tehnologice:
1. biscuiti glutenosi realizati din aluat cu structura compacta,cu plasticitate,modelat prin stantare
2. biscuiti zaharosi realizati din aluat cu structura nisipoasa,safaramicios,modelat cu stanta rotativa cu alveole
3. biscuiti spritati realizati din aluat moale cu plasticitate redusa,modelat prin trefilare
4. biscuiti crackers realizati din aluat elastic,stratificat,modelat prin stantare.
5. biscuiti glazurati obtinuti prin acoperirea totala sau partiala cu ciocolata ,fondant,creme a biscuitilor simpli sau a celor umpluti
6. biscuiti umpluti formati din doi sau mai multi biscuiti uniti printr-un strat de crema,pasta de fructe.
 
O alta clasificare a biscuitilor se face in functie de destinatia pe care o au in consum si anume:
1.biscuiti aperitiv a caror compozitie si caracteristici organoleptice stimuleaza apetitul.Sunt puternic condimentati prin piperare,sarare,etc.Cei mai des intalniti sunt biscuitii simpli de tip crackers si glutenosi.
2.biscuiti desert care se consuma in ultima parte a mesei;sunt dulci,au arome placute si sunt realizati cu o prezentare atractiva.Se includ aici biscuitii zaharosi,glutenosi umpluti sau glazurati.
3.biscuiti obisnuiti care sunt mai ales glutenosi ce prezinta insusiri care nu sunt pregnant determinate,desi au cracteristici comune fara  a fi deplasate spre biscuitii aperitiv sau desert.
4.biscutii dietetici -sortimente agreate de consumatori ,sunt realizati din materii prime sau dupa proceduri care ii fac mai indicati pentru anunite destinatii:biscuiti vitaminizati,digestivi.
 
Materii prime si auxiliare
 
Influenta calitatii materiei prime asupra proceselor tehnologice
 
 
Faina de grau este materia prima de baza care participa in proportie de peste 60% la fabricarea biscuitilor.Realizarea biscuitilor necesita utilizarea fainii cu insusiri adecvate fiecarui produs.Cantitatile variate de grasime si zahar din reteta,modifica esential comportarea tehnologica a fainii.In general se utilizeaza faina de extractie scazuta,faina cu continut mic de gluten insa cu amidon de caliate buna.Uneori pentru prosusele dietitice se folosesc si fainuri semialbe.Aceste caractere generale garanteaza structura fina ,fragezimea biscuitilor.
Desfasurarea fabricatiei si conditiile de calitate ale biscuitilor impun ca fainurile destinate acestei productii sa indeplineasca anumite insusiri fizico-chimice si tehnologice.
      Proprietatile organoleptice ale fainii folosite la fabricarea biscuitilor sunt urmatoarele:
1.Mirosul trebuie sa fie placut,specific fainii sanatoase,fara miros de mucegai,de inchis sau alt miros strain
2.gustul trebuie sa fie normal,putin dulceag,nici amar,nici acru,fara scrasnet la masticatie datorita impuritatilor minerale:pamant,nisip
3.Culoarea trebuie sa fie alba cu nuanta galbuie,ea influienteaza direct culoarea biscuitilor,in special a miezului;nu sunt recomandate fainurile care se inchid la culoare prin prelucrare
4.Infestarea -nu se admite prezenta insectelor sau a acarienilor in niciun stadiu de dezvoltare 
 
    Proprietatile fizico-chimice ala fainii conform SP 3127-95 sunt:
 
 Caracteristici                                                                            Tipul de faina
                                                                                                                         tip 480    tip 000   tip 550     tip 650
                                                                                                                         Conditii de admisibilitate
Umiditate,%max 14.5      14.5    14.5   14.5        
Aciditate,grade max 2.2 2.2 2.5 2.5
Indice de deformare al glutenului,mm 5-12 5-12 5-12 5-12
Continut de cenusa raportat la substanta uscata,%max
 
0.48 0.48 0.55 0.65
Continut de cenusa insolubila in acid clorhidric 10%,%max 0.2 0.2 0.2 0.2
Continut in substante proteice,raportat la SU,%min 10.5 13 10.5 10.5
Granulozitate
-rest pe sita din tesatura tip matase cu latura de 180 microni,%max
-trece prin sita din tesatura de tip matase cu latura de 125 microni
 
 
2
min 65
 
8
max
70
 
8
max 70
 
10
min 55
Impuritati metalice:sub forma de pulbere mg/kg,max 3 3 3 3
Impuritati metalice sub forma de aschii lipsa lipsa lipsa lipsa
Continutul de gluten umed,%min 26 30 27 26
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
Extractia scazuta a fainii garanteaza fabricarea produselor avand culoarea si gustul corespunzatoare;din faina mai inchisa la culoare rezulta produse de calitate inferioara.
Aciditatea si umiditatea fainurilor trebuie sa fie specifice conditiilor de calitate prevazute in STAS.
In ceea ce priveste finetea,fainurile pentru fabricarea biscuitilor se recomanda sa aiba o granulatie fina.
Cantitatea si calitatea glutenului din fainurile pentru fabricarea biscuitilor glutenosi si crackers trebuie sa fie corespunzatoare fainurilo de buna calitate;la fabricarea biscuitilor zaharosi se pot utiliza fainuri slabe cu continut scazut de gluten(aprox 22%).Continutul scazut de gluten al acestor fainuri si caracterul lui extensibil permit obtinerea unui aluat cu elasticitate redusa,care se prelucreaza usor,nu se contracta si deci forma data produselor prin modelare se pastreaza.Calitatea biscuitilor zaharosi se diminueaza concomitent cu cresterea continutului de gluten respectiv proteine al fainii,astfel incat din fainurile bogate in gluten se obtin produse cu porozitate neuniforma si grosiera,cu suprafata poroasa si aspra,avand tendinta de micsorarea a dimensiunilor,iar forma este lipsita de simetrie.
faina cu peste 10% proteine nu poate fi utilizata in mod corespunzator,decat daca se intervine cu substante chimice reducatoare sau cu preparate enzimatice proteolitice.
Efectul negativ al continutului prea mare de gluten se poate diminua intr-o oarecaremasura prin adaugarea de amidon.exista insa pericolul ca aluatul sa devina prea scurt sau sfaramicios,neputandu-se modela sau suprapune in straturi.
Amidonul fainurilor pentru biscuiti,trebuie sa aiba astefl de proprietati incat sa se stabilizeze rapid la suprafata produselor in timpul coacerii,sub influienta caldurii.Umflarea amidonului nu trebuie sa fie prea rapida,deoarece rezulta produse cu volum mic,dar nici prea lenta deoarece se obtin produse cu miezul dens la partea inferioara si prea afanat la cea superioara,care se rup si se bombeaza.
Deoarece faina se comporta in mod specific la fabricarea biscuitilor in functie de retetele aplicate este dificil sa se prezica valori ale principalilor indici de calitate.Totusi datele tehnice existente in literatura de specialitate,converg sore urmatoarele valori: substante minerale=0.45-0.65%,finete=50-125 microni,proteine=5-10%,gluten umed=18-25% cu extensibiltate buna.
 
Caracteristicele fainii de grau recomandate la fabricarea biscuitilor:
                                                                                                                                                   Elemente farinograma
Grupa de biscuiti
Continut gluten umed
     %
Deformare gluten,
      mm
inmuierea aluatului
(unitati farinografice)
nota farinografica
glutenosi
23-26
15-25
60-100
42-50
zaharosi
20-23
10-35
70-150
40-50
crocanti
>23
5-15
30-80
48-55
 
 
 
 
 
     Proprietatile tehnologice necesare fainurilor destinate fabricarii biscuitilor,difera in functie de grupa de sortimente:
1.Pentru biscuitii glutenosi si crackers care necesita aluat cu bune insusiri elastice fainurile trebuie sa posede urmatoarele proprietati tehnologice; o capacitate ridicata de a forma si de a retine gaze pentru care se cere o cantitate si calitate corespunzatoare de gluten,o buna capacitate de hidratare si insusirea de a forma aluaturi de culoare deschisa.
2.Pentru biscuitii zaharosi aluatul este indicat sa fie sfarqamicios,motiv pentru care nu se impun conditii speciale privind elasticitatea acestuia,iar proprietatile tehnologice solicitate fainurilor privesc capacitatea de hidratare si insusirea de a forma aluaturi plastice cu elasticitate redusa,care se prelucreaza usor,nu se contracta si deci forma imprimata produsului se pastreaza.
 
 
 
Proprietatile zaharului folosit sunt prevazute in standardul de ramura SR 11-95 care se refera la zaharul obtinut din sfecla de zahar prin extractie sau din zaharul brut din trestie de zahar prin rafinare.
Dupa proprietatile organoleptice si fizico-chimice,zaharul se clasifica in:
1. zahar cristal-continut de cristale de zaharoza neaglomerate care poate fi:
-alb nr 1-cu destinatie alimentara
-alb nr 2- cu destinatie alimentara
-alb nr 3- cu destinatie alimentara sau ca materie prima pentru industria alimentara
-alb nr 4- cu destinatie de materie prima in industria alimentara
2. zahar bucati-cu destinatie alimentara constituit din cristale de zaharoza aglomerate care se pot prezenta ca:
-tablete cu duritate interioara redusa
-tablete dure
3. zahar pudra-constituit din cristale de zaharoza macinate care poate fi:
-impalpabil-mat:materie prima pentru patiserii
-extrafin-folosit ca indulcitor al sucurilor reci de fructe;la pudrarea deserturilor;la prepararea inghetatelor si a produselor dulci reci;decorarea prosuselor de cocktail
-fin;cu destinatie ca materie prima pentru patiserii,fabricareaa biscuitilor,sudarea fructelor
4.zahar candel-constituit din cristale gigantice de zaharoza formate pe aceleasi germene;cu destinatie de materi prima pentru patiserii,fabricarea berii,sampaniei,vinurilor spumante
5.zahar lichid-se prezinta ca un sirop de zaharoza total sau partial invertit;se foloseste ca materi prima pentru industria alimentara la fabricarea biscutilor si a produselor zaharoase.
 
Zaharul folosit la fabricarea biscuitilor este zaharul cristal,dar se poate folosi si zahar pudra in aceeasi proportie,efectul tehnologic fiind acelasi.
Acest component al retetelor exercita o mare influienta asupra procesului tehnologic,modificand insusirile aluatului si in final calitatea produselor.Astfel prin adaugarea de zahar care desi are umiditatea mult mai redusa decat faina,consistenta aluatului scade deoarece cantitatea de apa legata osmotic de catre proteinele din aluat se diminueaza.Datorita acestui fapt,aluatul devine mai fluid.Totusi in decursul procesului de repausare se produce o oarecare imbunatatire a elasticitatii aluatului datorita actiunii de deshidratare pe care o exercita zaharul asupra glutenului umflat,ceea ce provoaca compactizarea lui si ii mareste elasticitatea.
zaharul,inainte de a fi utilizat se dizolva in scopul evitariii ramanerii de cristale de zahar nedizolvate care ajungand in aluat ingreuneaza modelare si desprinderea lui din alveolele rotorului de modelat.Apa folosita la dizlovare este apa calda -peste 40 gr C si temperatura ei este in functie de anotimp,astfel incat temperatura aluatului obtinut trebuie sa fie corespunzatoare.
 
               Siropul de zahar invertit
 
    La utilizarea acestuia,comportarea aluatului in procesul tehnologic si calitatea produselor sunt influientate decisiv de catre procentul de zahar invertit existent in sirop precum si de continutul de apa al siropului.Atunci cand siropul contine cantitatea maxima de zahar invertit raportata la continutul total de zahar,rezulta produse cu aspect exterior atragator si bine definite.La un continut inferior ,aluatul devine rigid si se prelucreaza mai greu.Aceasta comportare a aluatului se datoreste faptului ca zaharoza din siropul respectiv,care este in cantitate mare,cristalizeaza treptat si apa care se elibereaza este absorbita de catre faina,iar zaharul care se separa nu se mai dizlova la prelucrarea aluatului astfel ca el se va gasi incorporat necorespunzator in masa semifabricatului.
   In tehnologia de fabricare a biscuitilor,zaharul invertit se foloseste ca inlocuitor total sau partial al siropului de glucoza.El este un amestec echimolecular de glucoza si fructoza.
   Compozitie:-amestec echimolecular de glucoza si fructoza ce reprezinta 76-78%
                  -zaharoza 3%
                  -apa-19-20%
                  -produsi de disociere    
   
 
     Datorita valorii lor alimentare mari,precum si a insusirilor calitative pe care le transmit produselor,cum sunt fragezimea,structura si finetea cremelor,imbunatatirea gustului si altele,grasimile alimentare fac parte din materiile prime importante.Deoarece la prepararea aluatului grasimea formeaza o pelicula subtire intre granulele de amidon si lanturile de proteina,izolandu-le,coeziunea aluatului in decursul procesului de coacere este mult redusa,astfel ca se obtin produse de calitate superioara,fragede,afanate si gustoase.
    Functia tehnologica a grasimilor se bazeaza pe plasticitate,insusire care trebuie sa fie optima la o anumita temperatura pentru fiecare din produsele la care se utilizeaza.grasimile lichide nu se utilizeaza la fabricarea biscuitilor deoarece nu dau rezultate bune.Acestea insa ofera posibilitatea de a fi transformate,printr-un proces de prelucrare in grasimi solide plastice,cu punct de topire dorit.
   Pentru a corespunde pe deplin grasimile trebuie sa adaptate produsului la care urmeaza a fi utilizate,nu numai in privinta compozitiei,de acizi grasi ci si referitor la structura cristalina,raportul lichid-solid,punctul de topire si consistenta.
   Alegerea celui mai indicat tip de grasime este un factor decisiv pentru calitatea si stabilitatea biscuitilor avand rol important in formarea gustului si influentand caracteristicile reologice(structura,rezistenta,friabilitate).Functi atehnologica a grasimilor se bazeaza pe plasticitate,insusire care trebuie sa fie optima la o anumita temperatura.Cu cat grasimea este mai plastica cu atat poate fi repartizata mai uniform intre particulele de faina.Se prefera grasimi solide cu punct de topire care depasesc cu cem mult 10 gr C temperatura aluatului.
   In general,au caracteristici de plasticitate ridicata,grasimile care conin acizi cu catena de 16-18 atomi de carbon.Cu cat continutul de apa al grasimilor este mai mare cu atat aluatul rezultat este mai lipicios.Utilizarea margarinei si a untului solicita din aceasta cauza foarte multa grija.
   O alta caracteristica a grasimilor o reprezinta capacitatea de spumare,respectiv capacitatea de a absorbi bule de aer la o amestecare intensa.Ea este conditionata de prezenta gliceridelor saturate.Rezultate bune se obtin cu grasimile hidrogenate la care s-a efectuat aditia de hidrogen la legaturile duble ale acizilor grasi nesaturati din grasimile respective.
   O astfel de grasime,des utilizata la fabricarea biscuitilor este plantolul.
   Plantolul este un ulei comestibil solidificat,obtinut prin hidrogenarea si rafinarea uleiurilor vegetale cu adaos de maxim 10% ulei comestibil vegetal.
   Proprietatile organoleptice si fizico chimice extrase din standardul tehnic de ramura al plantolului STR 1513-90: 
 
   
Caracteristici Conditii de admisibilitate
Aspect in stare solida masa onctuoasa,omogena
in stare topita limpede,fara suspensii si sediment
Culoare in stare solida alb-galbui,fara pete sau straturi diferit colorate
in stare topita slab galbuie pana la galben deschis
Miros si gust
placut,fara miros si gust specific hidrogenarii,
fara gust amar sau ranced
 
Proprietati fizico-chimice:
 
Caracteristici Conditii de admisibilitate
Punct de topire prin alunecare,gr C                             1.XI-1.III 35-38 gr C
Punct de topire prin alunecare,gr C                             1.III-1.XI 37-41 gr C
Aciditate libera,exprimata in acid oleic,%max 0.4
Apa si substante volatile,%max 0.15
Substante organice nesaponificabile,% 1
Sapun,%max 0.05
Impuritati insolubile in eter etilic,%max 0.05
 
 
Grasimile solide se dozeaza in stare topita.Temperatura de topire a grasimii nu trebuie sa depaseasca punctul de topire al grasimii deoarece  se micsoreaza caracteristicele de plasticitate ale grasimii cu influente negative asupra prelucrarii aluatului.La o temperatura ridicata are loc autooxidarea acizilor nesaturati prin ruperea oxidativa a moleculelor sau prin fixarea oxigenului la atomul de carbon vecin dublei legaturi,formandu-se peroxizi,hidroperoxizi sau chiar aldehide volatile.Acesti produsi dau modificari de culoare si de gust grasimii respective.
Functia tehnologica a grasimii este influentata de consistenta aluatului.In aluatul prea consistent,repartizarea grasimii este mai dificila,in cel cu consistenta mai redusa se formeaza un fel de emulsie,astfel ca repartizarea grasimii este favorizata,aluatul fiind omogen din punct de vedere al compozitiei in grasime.
Grasimile pentru fabricarea cremelor trebuie sa posede insusiri bune de emulsionare si capacitate marita de spumare.Atat consistenta cat si plasticitatea lor nu trebuie sa fie prea mari.Punctul de topire este necesar sa se afle intre 30-33 gr C.Se indica sa fie realizate astfel incat structura cristalina sa permita inglobarea unei cantitati maxime de aer,intr-un timp cat mai scurt,pe care sa-l retina in decursul agitarii masei de crema.Aceasta compozitie trebuie sa permita cremei obtinute sa se topeasca repede,ceea ce impune ca la o temperatura de 36 gr C ,sa existe in grasime cat mai putine cristale care sa nu se topeasca.
 
 
Bicarbonatul de amoniu si bicarbonatul de sodiu sunt substante de afanare pe cale chimica folosite la fabricarea biscuitilor.aceste substante pe langa faptul ca au proprietatea de a conferi biscuitilor o anumita structura au si scopul de a corela printr-o dozare judicioasa unele defecte care se datoreaza oricareia dintre materiile prime componente ale retetei de fabricatie.Acesti afnatori se descompun chimic la temperatura in timpul coacerii si ca urmare a producerii de gaze de porozare,confera biscuitilor structura uniforma si o fragezime placuta la gust.
 
Bicarbonatul de sodiu
 
Conditiile tehnice de calitate ale bicarbonatului de sodiu sunt stipulate in STAS 1050-76 si prezentate in tabelul urmator:
 
Conditii de calitate:
Caracteristici
Conditii de admisibilitate
Aspect si culoare
pulbere alba,cristalina
Miros
inodor
Gust
sarat si slab lesios
Bicarbonat de sodiu.%min
98.5
Carbonat de sodiu,%max
1.3
Substante insolubile in apa,%max
0.1
Cloruri,%max
0.03
Metale grele(Pb)
lipsa
Sulfati
lipsa
Fier,%max
0.002
Arsen
lipsa
Saruri de amoniu
lipsa
 
Utilizarea bicarbonatului de sodiu la fabricarea biscuitilor produce dezvoltarea aluatului la coacere,in toate directiile,astfel ca produsele cresc atat in inaltime cat si lateral,fara bombari si crapaturi,asigurand o buna dezvoltare.Doza folosita variaza in functie de sortiment,de continutul de zahar si grasimi al produsului,de consistenta aluatului.
Supradozarea comunica produselor un gust neplacut,alcalin si o brunificare intensa a suprafetei produsului,iar in unele cazuri,la doze mult prea mari,bicarbonatul reactioneaza cu grasimea din produsi si determina un inceput de saponificare,astfel ca gustul devine neplacut,de sapun.pentru diminuarea acestor inconveniente se recomanda neutralizarea efectelor,folosind adaos de tartrat acid de potasiu in proportie de 117 parti la 53 parti bicarbonat.
 
Bicarbonatul de amoniu
 
Conditiile tehnice de calitate ale bicarbonatului de amoniu sunt stipulate in STAS 3659-67 si prezentate in tabelul de mai jos:
 
Caracteristici
Conditii de admisibilitate
Aspect si culoare
pulbere alba,cristalina
Miros
caracteristic de amoniac
Amoniac(NH3),%min
21.5
Substante nevolatile,%max
0.01
Cloruri
lipsa
Metale grele(Pb)
lipsa
Tiocianati(CNS)
lipsa
Tiosulfati
lipsa
Substante anorganice
lipsa
Arsen
lipsa
 
 
 
Utilizarea bicarbonatului de amoniu la fabricarea biscuitilor produce umflarea aluatului supus coacerii,care se manifesta foarte diferit in functie de compozitia aluatului.Umflarea se produce de cele mai multe ori,numai in inaltime si rareori lateral.
Din aceasta cauza este indicat ca mai intai sa se execute o microproba de coacere pentru a se controla modul in care se comporta afanatorul.Dozarea acestui afanator chimic trebuie supravegheata cu atentie deoarece produce o mare contractare a produselor la coacere,obtinandu-se produse deformate.Supadozarea nu prea exagerata a afanatorului dezvolta o importanta cantitate de gaze alcaline care insa dispar total dupa racirea produsului ,fara a influienta negativ gustul si mirosul.
 
Se recomanda folosirea asociata in doze optime stabilite prin probe , a celor doi afanatori.
 
Colorantii alimentari sunt utilizati in scopul asigurarii unei coloratii corespunzatoare aromei si gustului specific cremelor si glazurilor folosite.Ei trebuie sa realizeze nuante asemanatoare culorilor naturale;culoarea sa nu fie prea vie,prea puternica dar nici prea slaba astfel incat produsele obtinute sa fie cat mai atragatoare.
Dintre colorantii naturali mai folositi sunt:
-curcumina,carotenul,riboflavina,sofranul,caramelul
Dintre colorantii sintetici aprobati si folositi in doze admise mai flositi sunt:
-tartrazina,sunset yellow,azorubina,eritrozina,poceau 4R,indogotina
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 

Read More

Referate

Istoria descoperirii elementelor chimice si a substantelor compuse
Multe capitole din istoria chimiei s-au dovedit foarte pasionante, dar nici unul nu are amploarea si stralucirea descoperirii elementelor chimice si a substantelor compuse.In evolutia chimiei fiecare element nou descoperit a marcat o etapa care a deschs un nou camp de cercetari, atat prin studierea proprietatilor noului element in comparatie cu cele cunoscute cat si din punctul de vedere al aplicatiilor practice ale elementului ca atare si ale compusilor sai. Read Article

Tabelul periodic al elementelor
Au existat in decursul timpului mai multe tentative ale chimistilor de clasificare a elementelor chimice: in metale si nemetale, acizi si baze, in functie de valenta sau de alte proprietati. Aplicarea acestor metode facea insa ca o serie de elemente sa se regaseasca in mai multe grupe concomitent. O clasificare mai detaliata si mai utila s-a bazat la inceput pe greutatea atomica si apoi pe numarul atomic. Aceasta clasificare a condus la ceea ce cunoastem astazi sub denumirea de sistemul periodic, inclus in tabelul periodic care ilustreaza grafic legaturile dintre diferite elemente. Read Article

Ut enim ad minim veniam, quis nostrud exercitation ullamco laboris nisi
Duis aute irure dolor in reprehenderit in voluptate velit esse cillum dolore eu fugiat nulla pariatur. Excepteur sint occaecat cupidatat non proident, sunt in culpa qui officia deserunt mollit anim id est laborum. At vero eos et accusamus et iusto odio dignissimos ducimus qui blanditiis praesentium voluptatum deleniti atque corrupti quos dolores et quas molestias excepturi sint occaecati cupiditate non provident, similique. Read Article